Firul se solidifica in contact cu aerul si apoi era supus unei denitrari pentru a regenera celuloza. Chardonnet si-a expus procedeul si masina care ii putea fila matasea la expozitia universala din 1889. Bineinteles ca matasea realizata de el nu se putea compara cu cea naturala. Pana in secolul al V-lea i.H. femeile s-au imbracat dupa moda egipteana: o tunica foarte simpla, pana la genunchi, cu o taietura mare, dreptunghiulara, si cu maneci semi-lungi (uneori fara maneci). Parul le era prins cu o banderola in jurul capului, pe la mijlocul fruntii. Egiptencele din clasele instarite erau atat de mult imitate, incat evreicele ajungeau sa-si rada capul si sa poarte peruci.
 

 Acest costum a fost purtat in toata Europa crestina, cu variante infime, intr-o rochie lunga si larga consta si costumul purtat de unii calugari din acea perioada, pe care de altfel acestia l-au pastrat pana in secolul XX, el fiind o haina maiestuoasa si austera, ce disimuleaza formele corpului si pune in valoare expresia fetei.   A avut curajul sa spuna ca gaseste rochia de mireasa a imparatesei Eugenie, realizata de Madame Palmyre, ca fiind lipsita de spirit. incurajat de succesul repurtat de rochiile croite pentru sotia sa, Worth s-a decis sa-si deschida propria casa de moda, la adresa Rue de la Paix, 7 (aceasta initiativa a facut din strada respectiva centrul modei pariziene, pana cand Paul Poiret s-a stabilit, in 1909, in cartierul Saint-Honore).
 

Mirosul se datoreaza unui ansamblu de molecule odorante cu masa moleculara cuprinsa intre 30 si 300. Daca masa este mai mica, aceste molecule nu au miros in conditii de presiune normala, daca masa este mai mare, ele sunt prea mari pentru a fi captate de mucoasa olfactiva, care tapiteaza cavitatea nazala pe o suprafata de doar 5 cm2.  Totusi, II I hui este mereu prezent.in continuare vom aminti, in linii generale, piesele de imbracaminte ale taranilor romani. Barbatii poarta: caciula/cusma; palarie/clop/colop cu flori sau prima; camasa avand de obicei guler cu bumb sau cheotoare, cu maneci si pum- nas (manseta), cu cusaturi; brau; nadragi/cioareci/itari; opinci; cizme; scarpeti. I ii mai poarta de asemenea pieptar, cojoc, laibar sau suba.
 

Abia in secolul al XV-lea a aparut ideea unei tinute identice pentru cei care aveau aceeasi functie, idee exprimata in livreaua atribuita de catre suveran anumitor servitori ai sai. Garzile personale au ramas, de atunci, daca nu grupuri de elita, cel putin grupuri ce poarta o tinuta impecabila si flatanta.   in timpul razboiului din Algeria, sustinatorii Algeriei franceze organizau manifestatii in care femeile isi scoteau voalul cu ostentatie, in timp ce fundamentalistii intareau semnele exterioare de apartenenta la islam, voalul fiind unul dintre cele mai vizibile. in Iran, in timpul revolutiei khomeyniste, femeile au revenit spontan la voal pentru a arata ca refuza occidentalizarea fortata impusa de sah.